poezie de la un anonim

Cocoşul şi căţelul

Un cocoş şi un căţel

Se întrec în hărmălaie:

-Cucurigu, zice el,

Bună-ar fi acum o ploaie!

Că de-atâta roşu soare,

Nu mai pot parcă să cânt

Iar găinile se pare

Mai ciudate astăzi sunt!

În pământ scurmă într-una

Şi se tăvălesc zălude,

Numai o găină, una,

Mă-nsoţeşte pe oriunde!

-Cocoşele, ai dreptate

Spune câinele, ham-ham,

Prea e cald afară, frate,

Pic de umbră nu mai am!

Sub un pom mai bine hai

Să ne răcorim niţel

Şi-o să ne visăm în rai

Tu cocoş şi eu căţel!